de Marius Panfiloiu

Palatul Toldalagi-Korda (aflat aici) a fost ridicat de  contele Laszlo  Toldalagi şi de soția acestuia, contesa Anna Korda.

Cei doi formau un cuplu foarte bogat, fără copii, provenind, amândoi, din familii importante. Tatăl contelui, pe care-l chema, de asemenea, tot Laszlo Taldalagi, a fost asesorul Tablei Regești (instanța supremă a Transilvaniei) și cel care a construit la Târgu Mureș  primul palat nobiliar după instalarea Tablei – Palatul Toldalagi. Pe de altă parte, și tânărul Laszlo era un om școlit, care a fost, printre altele, vicecomite de turda. De partea celalaltă, tatăl Annei a fost Gheorghe Korda, comite al Clujului, dintr-o familie cu vaste domenii în diverse județe (Cluj, Sălaj, Bihor).

De altfel, terenul inițial pe care s-a ridicat castelul aparținea contesei Anna – de fapt, avea o casă și terenul aferent. Ca să poată ridica palatul, Anna și Laszlo aveau nevoie de terenurile din jurul casei, pe care au încercat să le cumpere, fără succes, însă. Dar un mare incendiu, în 1798, le-a rezolvat, să zicem, această problemă – în sensul că după incendiu au cumpărat terenurile necesare cu ușurință.

Palatul a fost construit între 1801 şi 1809 după planurile unui arhitectului italian Carlo Justi şi face parte din acele clădiri clujene care au ca model Palatul Banffy. Cele două inscripţii situate deasupra balconului sprijinit de două coloane ionice atestă perioada construcţiei. Deasupra plăcilor din piatră cu cele două inscripţii se află blazoanele celor doi proprietari: roata ţinută de un braţ (herbul familiei Toldalagi) şi călăreţul cu sabia scoasă (însemnul familiei Korda). Contele Toldalagi Lasylo şi contesa Korda Ana era un cuplu înstărit care, neavând copii, au arătat o adevărată pasiune în ceea ce priveşte construcţia acestei case, contesa terminând construcţia după moartea soţului, din 1805.

Clădirea este una dintre cele mai frumoase ale Clujului din perioada de trecere de la baroc la clasicism (monument istoric al arhitecturii laice). Este construită pe trei niveluri (subsol, parter, etaj) şi este compusă din patru aripi ce înconjooară o curte interioară, dar edificiile din colţul de sud-est nu au fost niciodată finalizate; faţadele exterioare sunt cele de nord (str. I.C. Brătianu)- unde este şi intrarea – şi vest (str. Hermann Oberth).
Edificiul a fost moştenit de către Kata Bethlen, cea care a devenit soţia contelui Miklos Banffy, iar după moartea acesteia trecut în proprietatea familiei Banffy până când aceasta a fost naţionalizată. Ultimul proprietar nobiliar al clădirii a fost politicianul şi scriitorul Bannfy Miklos
În aceiaşi clădire a locuit între 1919-1925 şi compozitorul Gheorghe Dima, fondatorul Conservatorului de Muzică şi Artă dramatică din Cluj . De altfel, palatul -ca şi majoritatea palatelor clujene construite în acea perioadă- a fost construit şi cu intenţia de a închiria unele dintre apartamente, banii fiind folosiţi pentru întreţinerea clădirii.

Dintre instituţiile care au avut sediul în această clădire, amintim Judecătoria Cluj, Conservatorul de Muzică (1920-19409, arhivele Societăţii Muzeului Ardelean, iar în prezent este sediul administrativ al UBB.
Clădirea a fost renovată recent (2007), fiind schimbată inclusiv tâmplăria de la ferestre, tot cu una din lemn, dar diferită de cea originală; se pare că ancadramentele originale s-au pierdut în urma renovării din 2007.

*Bibliografie:
1. Aşezăminte istorice de patrimoniu din Cluj-Napoca, Direcţia Jud. pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Cluj, Ed. Napoca Star, 2011
2. Lukacs Jozsef, Povestea oraşului-comoară. Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005

Prin Transilvania este un proiect susținut de Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, EuroGsm, Electrogrup, iQuest, realizat cu sprijinul Continental Hotels, Toshiba și Yellow Store