În timpul plimbării noastre prin Cluj-Napoca ne-am oprit o scurtă vreme la fostul Hotel Biasini (se află aici).

Hotelul a fost deschis în 1837 de Gaetano Biasini (un domn cu o viață foarte plină, despre care vom povesti imediat), pe locul unui fost han, numit Szacsvay. Până în 1895, când s-a deschis hotelul New York (azi, Hotel Continental), Biasini a fost cel mai elegant (și, probabil, cel mai prosper) hotel din Cluj-Napoca. La parterul său se găsea o cafenea care a văzut istoria chiar în timp ce se scria.

Gaetano Biasini era un tânăr soldat milanez, luat prizonier în timpul campaniei lui Napoleon din Rusia. După ce-a fost eliberat, a mers la Viena, unde voia să deschidă o școală de scrimă. Acolo l-a cunoscut pe la fel de tânărul (dar mult mai bogatul) conte Ferenc Béldy, care l-a convins să deschidă școala în Cluj, nu în Viena. Așa că Biasini s-a mutat la Cluj în 1818 și a deschis o școală privară de spadă, care funcționa în actuala clădire a Muzeului Etnografic.  Apoi, câțiva ani mai târziu (în 1824) a deschis o școală publică de spadă.  La cursurile sale mergeau personalități ale vremii, cum ar fi contele Adám Kendeffy (personaj cheie al Clujului acelor vremuri, proprietar al 32 de moșii, agricultor de mare anvergură și politician proeminent), sau Lajos Jósika (președinte, la vremea aceea, a Statusului Romano-Catolic Transilvan)

 

(sursa foto)

În 1832 s-a căsătorit cu o româncă, după care a obținut cetățenia orașului. În 1837, cum spuneam, a construit Hotelul și o cafenea, la standardele europene ale vremii. La acest hotel au locuit, printre alții, compozitorul Franz Liszt, poetul Petőfi Sándor și soția sa (chiar în voiajul lor de nuntă), scriitorul Cezar Bolliac, istoricul Nicolae Bălcescu, istoricul George Bariț/Gheorghe Barițiu (întemeietorul primul ziar românesc din Transilvania, Gazeta de Transilvania). Tot la Hotel Biasini a funcționat, o vreme, stația de diligențe de pe ruta Budapesta – București (ca fapt divers, pe vremea aceea distanța de la Budapesta la Cluj se parcurgea în 3 zile, dacă nu ploua).

În cafeneaua Hotelului Biasini s-au purtat aprige negocieri între Petőfi Sándor și Nicolae Bălcescu, pe tema unei uniri între Revoluțiile maghiară și română de la 1848.  Au eșuat, însă – aveau viziuni diferite asupra viitorului Transilvaniei.

Asta a fost perioada de glorie a Hotelului Biasini. Apoi s-a deschis Hotelul New York și Biasini a început să decadă. În 1913, la parter a fost deschis un cabaret apoi, în 1926, proprietarul de-atunci a transformat clădirea în bloc de locuințe.  Azi, pe fostul locului cabaret funcționează o firmă de pompe funebre.

Prin Transilvania este un proiect susținut de Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, EuroGsm, Electrogrup, realizat cu sprijinul Continental Hotels