Cazul Hayssam, varianta ardelenească din 1481
FollowŞterca din Făgăraş era un om făcut pe la 1481: lumea îl ştia de prieten cu judele Braşovului, făcea negoţ la Câmpulung şi poate chiar trăgea pisica prin apă cu castelanul. Şi când îi mergeau toate mai din plin, lui Şterca din Făgăraş i s-a întâmplat nenorocirea (sau bucuria!): i-au răpit turcii nevasta! Alţii poate şi-ar fi făcut cruce şi-ar fi zis: slavă Domnului, am scăpat de nebună! şi ar fi purces să caute o tinerică nurlie. Nu şi Şterca din Făgăraş: a pus şaua pe cal, banii în pungă şi a plecat la tovarăşul lui, Talabă din Câmpulung. Talabă mai avusese de-a face cu alde Omar, Habib sau Murat, cu ceva ani în urmă rămăsese şi el fără muiere şi copii, noroc că găsise pe unul Turcul care s-a ocupat şi i-a scos femeia de la Nicopole.
De la preşedintele reales ştim că, în cazuri de răpire, documentele rămân secrete vreme de 50 de ani. Însă în cazul lui Şterca din Făgăraş documentele au fost desecretizate abia la 1900, când Ioan Bogdan a publicat scrisoarea de garanţie a răscumpărării. Pentru muierea sa, Şterca din Făgăraş a plătit 40 de florini de aur într-un cont escrow – adică i-a lăsat lui Talabă din Câmpulung, iar Turcul urma să primească banii de la acesta doar dacă aducea femeia de la Nicopole în termen de o lună.
Trebuie că Şterca din Făgăraş ţinea tare mult la femeia sa: 40 de florini cântăreau cam 140 de grame de aur şi puteai cumpăra cu ei cam 60 de porci sau 4 boi. Cum pe vremurile acelea voievozii nu se implicau în cazurile de răpire, aşa cum o fac preşedinţii în zilele noastre, trebuie să medităm mai mult la căsnicia lui Şterca din Făgăraş. În cazul lui Talabă din Câmpulung lucrurile sunt clare: turcii îi luaseră şi copiii, aşa că oricât de cicălitoare şi afurisită îi era muierea, omul n-avea ce face şi a trebuit să plătească. Probabil că şi turcii şi-au dat seama de asta şi au făcut o ofertă condiţionată: primeştii copii doar dacă iei şi femeia – ceea ce nu i-a lăsat nici o şansă lui Talabă. Însă Şterca din Făgăraş ar fi putut să scape de belea dacă ar fi vrut. Dacă avusese ghinion de o nebună în toată puterea cuvântului, putea să meargă pe burtă şi să spere că turcii i-o trimit înapoi gratis, doar ca să scape de scorpie. O minte feminină adăpată de la izvorul de înţelepciune numit Sandra Brown ar spune: o iubea şi o voia înapoi în viaţa lui!
Eu văd lucrurile mai practic. Cred că Şterca a mârâit pe sub mustăţi, când şi-a recăpătat muierea: “… şi de copii cine avea grijă, zăpăcito?!”
Prin Transilvania este un proiect susținut de Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, EuroGsm, Electrogrup, iQuest, realizat cu sprijinul Continental Hotels și Toshiba
