Un monument în ruină
FollowLa vreo 60 de km sud de Bistrița, spre Mureș, se află comuna Urmeniș. Aici se află unul dintre cele mai frumoase castele baroce ale transilvaniei, Castelul Rákóczi-Bánffy.
Localitatea Urmeniș a intrat în proprietatea principelui Gheorghe/György Rákóczi I în 1631. Câțiva ani mai târziu, principele a decis să construiască aici centrul domeniului său, astfel încât meșterul albaiulian Mátyás Fundáló a proiectat și apoi a construit (între 1638 și 1641) pentru soția principelui, Suzana, un conac cu etaj, pe locul unei clădiri din nuiele împletite. Conacul a fost ridicat din cărămidă, iar accesul se făcea pe o scară de piatră cu coloane. După încă vreo 8 ani, prin 1649, a mai fost construită o casă de locuit, după proiectul meșterului Kőműves András din Dej. Această nouă casă acum nu mai există, dar în 1721 a fost menționată într-un inventar al domeniului.
Castelul și-a schimbat proprietarii pe la 1650, în vremea lui Gheorghe/György Rákóczi al II-lea. Mai întâi, a ajuns în posesia familiei Barcsai, după care a intrat în posesia familiei Bánffy. A fost modernizat de Dénes Bánffy în 1668. La sfârșitul secolului 18 castelul a fost reconstruit, primind înfățișarea de astăzi, însă nu există izvoare despre această reconstrucție.
În zilele noastre, Castelul Rákóczi-Bánffy se află într-o avansată stare de degradare – și, aș îndrăzni eu să afirm, și într-o stare avansată de mizerie, după cum vedeți mai jos. Clădirile anexe și clădirea construită în 1648 nu mai există. P roprietatea a fost retrocedată după Revolției, urmașilor familiei care a cumpărat castelul de la contele Bánffy la începutul secolului 20 (mulțumesc de info), care nu au posibilitatea de-a o renova și încearcă de multă vreme s-o vândă. Între timp, este locuită – nu știu să vă spun de către cine, noi am bătut la ușă insistent și-am strigat, dar nu ne-a răspuns nimeni. Poate data viitoare. Dacă vreți să-l vizitați, e la 500 de metri de DN 16 Cluj-Reghin, în centrul satului.
În 1985, în satul Șopteriu (parte din comuna Urmeniș) a fost descoperită o comoară – 1664 de monede de aur din diverse perioade, din antichitate până în secolul 16. Comoara a fost găsită din întâmplare de niște localnici și se presupune c-a fost îngropată de unul din membrii familiilor Bánffy sau Rákóczi, care se afla într-un mare pericol și a vrut să-și salveze tezaurul.
Prin Transilvania este un proiect susținut de Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, EuroGsm, Electrogrup, realizat cu sprijinul Continental Hotels
