La doi pași de Turnul cu Ceas, față în față cu Casa Venețiană (mai exact, aici) se află Casa Vlad Dracul (sau Casa cu Dragon, sau Casa Dragonului), una dintre cele mai vechi construcții civile din Cetatea Sighișoara.

Vlad al II-lea a fost a fost unul din cei 5 (sau 6) copii ai lui Mircea cel Bătrân și de mai multe ori domnitor al Țării Românești.  În 1431 (anul în care a fost primit în Ordinul Dragonului, de unde și supranumele “Dracul”), Vlad s-a stabilit la Sighișoara unde, cu puternicul sprijin al împăratului Sigismund I de Luxemburg, pedepsește câteva cetăți răsculate (printre care și Cetatea Rupea). Apoi a făcut o hereghie de bani, adică o monetărie, unde a început să bată ducați ce-aveau pe-o parte un vultur, iar pe cealaltă un dragon înaripat. După care a impus (uneori prin amenințări) circulația noilor monede.

Vlad Dracul a avut mai mulți copii cu două femei – doamna Vasilisa, din familia moldoveană a Mușatinilor și o doamnă Cătuna. Unul dintre ei a fost Vlad Călugărul, un strămoș al familiei Regale din Marea Britanie.

Un altul a fost mai cunoscutul Vlad al III-lea, zis Țepeș, zis Drăculea (pentru că, de asemenea, a fost membru al Ordinului Dragonului încă de la naștere). Acesta, se pare, s-a născut în 1431 în Casa cu Dragon, unde tatăl său a locuit la Sighișoara până în 1436. Dacă o veți vizita, ghidul de-acolo vă va arăta o cameră unde, cu multă siguranță, spune că s-a născut aprigul domnitor valah. În realitate, însă, nu se știe exact unde s-a născut, doar se bănuiește că acolo, pentru că anul nașterii lui coincide cu anii în care tatăl său a locuit în Sighișoara. Doar că nici când s-a născut nu se știe cu exactitate.

sursa foto

Numele de Țepeș vine de la un hobby de-al lui de a trage în țeapă oamenii care-l supărau, uneori pe bună dreptate, alteori că așa avea chef, pur și simplu. Spre exemplu, în a doua sa domnie, ca să răzbune uciderea tatălui săi și a fratelui său, Mircea, Vlad a arestat toate familiile de nobili din Târgoviște, chiar în ziua de Paște. Pe cei mai bătrâni i-a tras în țeapă, pe cei mai tineri i-a trimis pe jos până la Poenari, unde i-a pus să construiască o fortăreață. Caracterul lui sângeros a inspirat celebrul roman Dracula, dar bănuiesc că asta știe toată lumea. Totuși, nu e nici o legătură reală între domnitorul valah și cartea irlandezului Bram Stoker.

Una peste alta, deși n-a fost chiar un om cumsecade (aș spune că dimpotrivă, a fost un domnitor deosebit de dur și de crud), Vlad Țepeș rămâne unul dintre cei importanți domnitori ai Țării Româmești. Și omul care l-a pus în scaunul Moldovei, cu ajutorul armelor, pe Ștefan cel Mare, în 1457. Mulți ani mai târziu, în Ștefan l-a scos pe Vlad din arestul de la Buda (arest ce-a urmat celor 12 ani în care a fost prizonier la Vișegrad), unde era ținut de Matei/Matia Corvinul. Există, totuși, o teorie care spune că, de fapt, Matei/Matia l-ar fi ținut departe de Transilvania ca să-l apere de sașii ce voiau să-l omoare. Sașii erau porniți pe el pentru că, în 1459, supărat că puseseră niște taxe prea mari, le-a dat foc la depozitele de grâne și-a tras în țeapă câteva zeci (poate sute) de negustori. Și în timp ce agonizau negustorii în țepe, Vlad lua liniștit masa printre ei (scena e descrisă în tabloul pe care-l vedeți în galeria de mai jos)

Ștefan cel Mare a insistat ca Vlad să fie eliberat și l-a ajutat să devină domnitor pentru a treia oară, în 1476, însă pentru scurt timp. În același an, Vlad a fost omorât. Capul său a fost trimis sultanului Mehmed al II-lea el-Fatih (Cuceritorul), care l-a tras în țeapă, ca răzbunare pentru sutele/miile de turci pe care Vlad i-a executat în același fel.

Casa e interesantă, nu are fundație și are un etaj spațios. La parter, acum funcționează un restaurant, în care au fost descoperite câteva fresce foarte vechi,  iar sus e amenajată camera lui Vlad (nu foarte fericit, dar decât nimic… ). Când intri, se aude o muzică de filme de groază, în mijloc e un coșciug care se deschide și din el iese un… vampir, să zicem.

Mai sunt în camera aceea un tablou cu Vlad trăgând oameni în țeapă, precum și un bust al domnitorului, realizat din piatră, în greutate de 60 de kilograme și câteva capete de vampir, tot din piatră. Despre sculpturi, ghidul de-acolo ne-a zis că ar fi fost găsite în pivnița unei alte case din Sighișoara și că nu se cunoaște vechimea sau proveniența lor.

Prin Transilvania este un proiect susținut de Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, EuroGsm, Electrogrup, realizat cu sprijinul Continental Hotels